Home
Informaţii
Personal
Academic
Cercetare
Admitere
Evenimente
Calitate
Versiunea Română

SUBCATEGORII

 Toate evenimentele

 ESTIC

 O zi în FMI

 Concurs Creavrix



INFO

   
28.05.2018
Conferinţă TGSP
21.05.2018
Sesiunea de vară
17.05.2018
WYRM 8th
03.05.2018
O zi în FMI
30.03.2018
Anunţ mastere
22.01.2018
Sesiunea de Iarnă
19.10.2017
Burse 2017-2018
27.05.2017
Concursul ESTIC 2017
06.05.2017
Sesiune deschisă
24.02.2017
Seminar de informare Erasmus
23.12.2016
Disertaţie 2017
23.12.2016
Licenţă 2017
19.12.2016
Decizia 467 (relocare 3)
13.12.2016
Decizia 464 (relocare 2)
11.11.2016
Anunt privind relocarea
27.05.2016
Prima Conferinţă a Matematicienilor Mircişti
11.12.2015
Dialog cultural
07.04.2014
Science Days
22.08.2011
Parteneriat Romanian-American Foundation
19.08.2011
Perfecţionare. Definitivat şi Gradul II
15.10.2010
Seminarul Ştiinţific al Catedrei de Matematică

    

Evenimente

Anunt
 
12 May 2007, 23:50 | Subiect: Conferinţă

Facultatea de Matematică şi Informatică
în colaborare cu
Facultatea de Litere

   vă prezintă conferinţa domnului Profesor Bogdan Suceavă (California State University) cu titlul
"Între Programul de la Erlangen şi Joc secund: istoria unei idei literare"

   Evenimentul va avea loc luni, 21 mai 2007, orele 12:00, la sala The American Corner(Campus).
   Rezumat: Vom prezenta semnificaţia culturală a unei idei studiate în geometria metrică: spaţiile Barbilian. Vom arăta că ideea unificării geometriei, o temă centrală dezvoltată de Felix Klein în cea de-a doua jumătate a secolului XIX, a influenţat în mod determinant gândirea lui Dan Barbilian în perioada 1929-1934 şi vom investiga cum anume e reprezentată această idee în volumul "Joc secund". Vom arăta că ideea literară a "gestului închis" admite o analogie cu un fenomen din geometria metrică, mai precis cu faptul că aşa-numita procedură de metrizare a lui Barbilian generează distanţele unor diferite geometrii, ceea ce înseamnă că respectiva construcţie este un principiu unificator în geometrie. Astfel, vom concluziona că o idee născută din evoluţia programului de la Erlangen a devenit una dintre referinţele modernismului românesc.